Șoc! Vlad-Cristian Soare, demis de la ONJN. Bilanțul mandatului

Vlad-Cristian Soare a fost demis vineri, 21 august 2026, din funcția de președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), punând capăt unui mandat început pe 25 aprilie 2025. Fostul președinte al autorității de reglementare a anunțat public încetarea mandatului și a precizat că motivele care au stat la baza deciziei nu i-au fost comunicate.

Dincolo de schimbarea de conducere, încheierea mandatului oferă însă și ocazia unui bilanț. În aproximativ 16 luni, ONJN a trecut printr-o perioadă intensă de controale, combatere a pieței negre, revizuire a mecanismelor de autoexcludere și accelerare a digitalizării. Au fost introduse noi instrumente de monitorizare, a fost lansat Registrul Public al Mijloacelor de Joc, au fost intensificate verificările operatorilor online și au fost inițiate proiecte dedicate protecției persoanelor vulnerabile.

În mesajul publicat după demitere, Vlad-Cristian Soare și-a prezentat mandatul drept unul bazat pe rezultate măsurabile și pe o abordare tehnică a reglementării pieței jocurilor de noroc.

Vlad-Cristian Soare a condus ONJN din aprilie 2025 până în august 2026

Vlad-Cristian Soare a preluat conducerea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc la 25 aprilie 2025. La momentul numirii, piața se afla deja într-o perioadă de transformare, atât pe segmentul tradițional, cât și în zona jocurilor de noroc online.

În timpul mandatului său, abordarea ONJN s-a concentrat în special asupra intensificării controlului, combaterii operatorilor ilegali, digitalizării instituției, verificării raportărilor financiare ale organizatorilor și dezvoltării unor mecanisme mai clare de protecție a jucătorilor.

Primele rezultate consolidate au fost prezentate în aprilie 2026, la împlinirea unui an de mandat. Potrivit datelor comunicate atunci de ONJN, instituția efectuase aproximativ 11.000 de acțiuni de control și aplicase amenzi de aproximativ 10 milioane de lei.

Din total, aproximativ 7.000 de controale vizaseră operatorii de jocuri tradiționale, iar alte aproximativ 3.500 fuseseră efectuate în sectorul jocurilor de noroc la distanță. În aceeași perioadă fuseseră înaintate aproximativ 70 de plângeri penale, indisponibilizate sau confiscate sute de mijloace de joc și revocate zeci de licențe.

În bilanțul publicat la finalul mandatului, Soare afirmă că rezultatele au continuat să crească, indicând peste 300 de mijloace de joc confiscate și peste 70 de licențe revocate pe întreaga perioadă în care a condus instituția.

Combaterea site-urilor ilegale a devenit una dintre principalele priorități

Una dintre cele mai vizibile direcții ale mandatului a fost combaterea pieței negre din online.

La 31 iulie 2026, ONJN anunța introducerea pe lista neagră a aproape 800 de noi site-uri ilegale într-o singură ședință a Comitetului de Supraveghere. Acestea se adăugau altor aproximativ 370 de domenii introduse anterior în timpul actualului mandat.

La acel moment, instituția estima că aproximativ 1.180 de site-uri ilegale fuseseră introduse pe blacklist de la preluarea mandatului de către Vlad-Cristian Soare. În bilanțul său final, fostul președinte ONJN a rotunjit rezultatul întregii perioade la aproximativ 1.300 de site-uri ilegale.

Dimensiunea acțiunii este relevantă și în context istoric. Conform datelor comunicate de ONJN, între înființarea instituției în 2013 și aprilie 2025 fuseseră introduse pe lista neagră aproximativ 1.500 de site-uri.

Astfel, într-o perioadă de aproximativ 16 luni, numărul de domenii blocate s-a apropiat de cel acumulat anterior în mai bine de un deceniu.

Printre platformele vizate s-a aflat și Polymarket, platformă internațională de prediction markets. ONJN a argumentat constant că noile modele de joc și platformele transfrontaliere trebuie analizate prin prisma legislației românești atunci când serviciile lor sunt accesibile utilizatorilor din România.

ONJN a primit noi instrumente pentru eliminarea conținutului ilegal

Mandatul lui Vlad-Cristian Soare nu s-a limitat la extinderea listei negre.

Legislația a fost modificată astfel încât ONJN să poată emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, instrument conceput pentru a accelera intervenția împotriva promovării și distribuției online a serviciilor de jocuri de noroc neautorizate.

Instituția a lucrat în paralel la dezvoltarea unor mecanisme automate de identificare a domeniilor-clonă și a site-urilor care încearcă să reapară sub alte adrese după blocare.

Pentru piața legală, astfel de măsuri au o miză directă. Un sector reglementat nu poate funcționa eficient dacă operatorii licențiați și care achită taxe concurează cu platforme care operează în afara cadrului legal. Pentru jucători, diferența este la fel de importantă: pe platformele nelicențiate nu există același nivel de supraveghere și nici garanțiile asociate operatorilor autorizați în România.

Mister-7 recomandă verificarea statutului operatorului înainte de înregistrare și promovează exclusiv cazinouri online disponibile legal în România.

Autoexcluderea a trecut de la un sistem dificil de gestionat la o bază de date centralizată

Protecția persoanelor care solicită autoexcluderea a reprezentat o altă direcție importantă a mandatului.

În aprilie 2026, ONJN anunța că aproximativ 54.000 de persoane erau deja înregistrate în sistemul de autoexcludere. Ulterior, numărul a continuat să crească, iar în bilanțul final Soare vorbește despre aproximativ 60.000 de persoane protejate prin autoexcludere.

Una dintre schimbările importante a fost standardizarea procedurii.

În iunie 2025 a fost publicat ordinul președintelui ONJN privind procedura de autoexcludere. Au fost introduse formulare standardizate și reguli mai clare pentru depunerea cererilor și retragerea consimțământului.

O măsură importantă pentru protecția persoanelor vulnerabile a fost eliminarea posibilității ca retragerea autoexcluderii să fie făcută direct în sala de joc. Procedura a fost mutată la nivelul ONJN, tocmai pentru a evita situațiile în care o persoană vulnerabilă putea renunța imediat la protecție în același loc în care urma să reia activitatea de joc.

În paralel, ONJN a trecut la o bază de date unică, criptată și actualizată în timp real pentru segmentul pentru care legislația permite administrarea centralizată.

Digitalizarea completă a autoexcluderii a fost pregătită împreună cu ICI București

Următorul pas urmărit de conducerea ONJN a fost digitalizarea integrală a procesului.

În februarie 2026, instituția a încheiat un protocol cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București pentru dezvoltarea unei soluții care să permită autoexcluderea prin identificare digitală.

Sistemul pregătit permite scanarea actului de identitate și verificarea biometrică prin camera telefonului, ceea ce ar permite unei persoane să solicite autoexcluderea fără deplasare fizică.

Implementarea completă, inclusiv extinderea sistemului centralizat asupra operatorilor online, depinde însă de modificarea cadrului legislativ. ONJN a pregătit un proiect de ordonanță în acest sens, iar documentul a trecut prin mai multe etape de avizare.

Din acest motiv, proiectul nu era încă finalizat la data încetării mandatului lui Vlad-Cristian Soare. Infrastructura tehnică și mecanismul necesar implementării au fost însă pregătite.

Registrul Public al Mijloacelor de Joc a adus mai multă transparență în piață

Un alt proiect important finalizat în timpul mandatului a fost Registrul Public al Mijloacelor de Joc.

Platforma permite identificarea mijloacelor de joc autorizate și verificarea unor informații precum operatorul, locația, licența, perioada de autorizare și statutul echipamentului.

Registrul a fost completat cu instrumente precum harta interactivă și codurile QR asociate mijloacelor de joc, astfel încât verificarea legalității unui aparat să poată fi realizată mult mai ușor.

ONJN a susținut și introducerea obligației privind codurile QR și a sistemelor de geolocalizare pentru aparatele de joc. Obiectivul declarat a fost crearea unei imagini cât mai exacte și actualizate asupra echipamentelor exploatate legal în România și identificarea rapidă a celor aflate în afara circuitului autorizat.

Este unul dintre proiectele în care efectul digitalizării este ușor de observat: în locul unor registre administrative dificil de consultat, informația poate fi verificată într-o platformă centralizată.

Monitorizarea cazinourilor online și accesul la serverele în oglindă

Pentru sectorul de casino online, una dintre cele mai importante schimbări a vizat capacitatea ONJN de a verifica efectiv datele raportate de operatori.

Legislația prevede existența infrastructurii tehnice prin care autoritatea poate avea acces la informațiile relevante păstrate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță. În practică, modul în care aceste informații erau accesate și analizate fusese una dintre vulnerabilitățile identificate instituțional.

În timpul mandatului lui Vlad-Cristian Soare au fost întreprinse măsuri pentru asigurarea accesului efectiv la serverele în oglindă ale operatorilor și la rapoartele necesare monitorizării.

Această schimbare este importantă deoarece mută supravegherea de la simpla raportare făcută de operator către posibilitatea unei verificări independente a informațiilor.

ONJN a început, de asemenea, verificări privind concordanța dintre sumele declarate de organizatori și taxele efectiv achitate și a anunțat controale privind posibile diferențe de taxare atât în segmentul tradițional, cât și în cel online.

Controale pentru ultimii cinci ani și verificări asupra GGR

În 2026, ONJN a extins această abordare și a început controale asupra organizatorilor pentru ultimii cinci ani fiscali.

O atenție specială a fost acordată venitului brut din jocuri, cunoscut în industrie sub abrevierea GGR, indicator esențial inclusiv pentru calcularea anumitor obligații fiscale.

Instituția a anunțat investigații asupra unor posibile diferențe între datele declarate și cele rezultate din verificări, precum și dezvoltarea unor instrumente care să permită controale încrucișate între raportările operatorilor și informațiile disponibile pe serverele monitorizate de ONJN.

Raportul de follow-up publicat de Curtea de Conturi în august 2026 a confirmat existența mai multor măsuri implementate sau aflate în curs de implementare în această zonă.

Pentru piața reglementată, aceasta este o schimbare structurală importantă. Capacitatea autorității de a verifica datele tehnice și financiare ale operatorilor este una dintre condițiile de bază pentru existența unei piețe în care regulile fiscale sunt aplicate uniform.

Programul „Conștient și Liber”: 5 milioane de euro pentru prevenție și tratarea adicției

Mandatul a adus și o schimbare în zona programelor dedicate jocului responsabil.

ONJN a lansat Programul Național de Interes Public „Conștient și Liber”, destinat finanțării proiectelor de prevenție și tratare a problemelor asociate jocurilor de noroc.

Pentru primul apel a fost stabilită o finanțare totală de 5 milioane de euro, proiectul fiind prezentat de ONJN drept primul program de această amploare derulat prin mecanismul instituției.

Fondurile sunt destinate inițiativelor de prevenție, educație și tratare a adicției, putând implica organizații neguvernamentale, instituții medicale, unități de învățământ și alte organizații eligibile.

Este o componentă relevantă a mandatului pentru că reglementarea pieței jocurilor de noroc nu înseamnă doar autorizare și sancționare. O autoritate modernă trebuie să gestioneze în paralel și componenta de protecție a consumatorului și reducere a riscurilor asociate jocului problematic.

Digitalizarea ONJN a devenit un proiect mai amplu decât simpla publicare a unor registre

În mandatul lui Vlad-Cristian Soare, digitalizarea a fost tratată ca una dintre principalele direcții de reformă instituțională.

Pe lângă Registrul Public al Mijloacelor de Joc și digitalizarea autoexcluderii, ONJN a lucrat la dezvoltarea unor mecanisme pentru monitorizarea tranzacțiilor operatorilor, automatizarea identificării pieței negre, geolocalizarea mijloacelor de joc și modernizarea modului în care operatorii și cetățenii interacționează cu instituția.

Planurile prezentate public au inclus inclusiv trecerea către gestiunea digitală a documentelor, reducerea fluxurilor pe hârtie, dezvoltarea unui spațiu privat virtual pentru relația cu operatorii și modernizarea portalului destinat petițiilor.

Nu toate aceste proiecte erau finalizate la 21 august 2026, însă infrastructura și direcția de dezvoltare au fost stabilite în timpul mandatului.

Digitalizarea mai are și procese administrative care necesită îmbunătățiri

În ciuda progreselor realizate în zona digitalizării, experiența directă a Mister-7 arată că există în continuare fluxuri administrative care pot crea dificultăți operatorilor economici licențiați.

Un exemplu concret a apărut în relația cu procedura de notificare a contractelor utilizată de afiliații licențiați. La 11 mai 2026, un mesaj transmis către adresa oficială [email protected] a fost respins automat de serverul de e-mail, 552 5.2.2 – „Recipient address rejected: The email account that you tried to reach is over quota”.

Cu alte cuvinte, la momentul respectiv, căsuța de e-mail oficială destinată acestui flux administrativ nu mai putea primi mesaje deoarece limita de stocare fusese depășită.

Pentru o companie care trebuie să respecte termene administrative și să poată demonstra transmiterea unei notificări către autoritate, o astfel de situație poate crea incertitudine inutilă. Problema nu ține de complexitatea procedurii în sine, ci de faptul că un canal oficial de comunicare trebuie să ofere un nivel ridicat de disponibilitate și predictibilitate.

Experiența nu anulează progresele realizate de ONJN în alte proiecte de digitalizare, însă arată că modernizarea instituției trebuie să includă și procesele administrative de zi cu zi. O platformă electronică dedicată, în care notificările pot fi încărcate, înregistrate automat și urmărite printr-un număr de înregistrare și un status verificabil, ar elimina astfel de situații și ar oferi atât companiilor licențiate, cât și autorității, o trasabilitate mult mai bună.

O abordare mai strictă în privința integrității instituționale

Un alt element pe care Vlad-Cristian Soare l-a prezentat constant drept prioritate a fost integritatea internă a ONJN.

În timpul mandatului au fost reorganizate structuri de control și monitorizare, au fost realizate rapoarte interne de integritate și, în situațiile în care conducerea a apreciat că există indicii care trebuie verificate de alte instituții, au fost sesizate organele competente.

În contextul anchetelor desfășurate în 2026, Soare a susținut public cooperarea ONJN cu organele de urmărire penală și principiul toleranței zero față de eventualele fapte de corupție.

Este importantă distincția juridică: existența unei anchete sau a unor verificări nu stabilește vinovăția persoanelor vizate, aceasta putând fi stabilită numai potrivit procedurilor legale. Din perspectiva conducerii administrative însă, sesizarea autorităților atunci când apar indicii este o componentă normală a mecanismului instituțional de control.

Mandatul s-a încheiat la 21 august 2026

Vineri, 21 august, Vlad-Cristian Soare a anunțat public că a fost demis din funcția de președinte al ONJN.

Acesta a precizat că nu i-au fost comunicate motivele care au fundamentat decizia și a ales ca, odată cu anunțul, să publice un bilanț al perioadei 25 aprilie 2025 – 21 august 2026.

Mesajul său de final s-a concentrat în principal asupra rezultatelor instituției: combaterea pieței negre, controalele și sancțiunile aplicate, confiscarea mijloacelor de joc ilegale, revocarea licențelor, monitorizarea operatorilor online, sistemul de autoexcludere, digitalizarea și proiectele de prevenție.

Soare a reiterat și poziția pe care a susținut-o pe parcursul mandatului: aceea de tehnocrat, cu accent pe aplicarea uniformă a legislației și pe echilibrul dintre funcționarea unei piețe legale și protecția persoanelor expuse riscurilor asociate jocurilor de noroc.

Cine ar urma să conducă ONJN după Vlad-Cristian Soare

Potrivit informațiilor publicate în seara zilei de 21 august, Valentin Ioan Tomescu este numele indicat pentru preluarea conducerii ONJN.

Tomescu cunoaște deja instituția și activitatea de control din domeniul jocurilor de noroc. A ocupat funcții în structurile teritoriale ale ONJN și a activat în cadrul Direcției Generale de Supraveghere și Control.

La momentul publicării acestui articol, cele mai importante întrebări nu țin însă doar de numele noului conducător, ci de continuitatea proiectelor aflate deja în implementare.

Ce se întâmplă mai departe cu proiectele începute la ONJN

Schimbarea președintelui nu anulează automat proiectele și mecanismele instituționale aflate deja în derulare.

ONJN are în lucru digitalizarea completă a autoexcluderii, dezvoltarea monitorizării operatorilor online, verificările fiscale pentru perioadele anterioare, mecanismele automate de combatere a site-urilor ilegale și programul „Conștient și Liber”.

O parte dintre acestea au trecut deja din stadiul de proiect în infrastructură funcțională, în timp ce altele depind de modificări legislative sau de continuarea procedurilor administrative.

Din perspectiva industriei de gambling din România, continuitatea acestor proiecte va fi probabil unul dintre primele elemente după care va putea fi evaluată noua conducere.

Un mandat cu rezultate care pot fi măsurate

Evaluarea unui mandat la conducerea unei instituții precum ONJN nu poate fi redusă la o singură decizie, la un singur control sau la un singur indicator.

Există însă rezultate care pot fi măsurate.

În perioada în care Vlad-Cristian Soare a condus Oficiul, numărul controalelor a crescut, au fost aplicate amenzi de ordinul milioanelor de lei, au fost revocate zeci de licențe, au fost confiscate sute de mijloace de joc și a fost accelerată introducerea domeniilor ilegale pe lista neagră.

În paralel, autoexcluderea a devenit un sistem centralizat și securizat pentru zona în care cadrul legislativ permite acest lucru, Registrul Public al Mijloacelor de Joc a devenit operațional, iar accesul la datele operatorilor online și verificarea raportărilor au primit o importanță mult mai mare.

A fost creat și un program de 5 milioane de euro pentru prevenția și tratarea problemelor asociate jocurilor de noroc, în timp ce proiectele de digitalizare au început să mute o parte importantă din activitatea ONJN către infrastructuri informatice moderne.

Unele proiecte au fost finalizate, altele rămân în lucru. Tocmai de aceea, efectul complet al schimbărilor începute între aprilie 2025 și august 2026 va putea fi evaluat și prin ceea ce se va întâmpla după încheierea mandatului.

Pentru industria jocurilor de noroc din România, plecarea lui Vlad-Cristian Soare marchează încheierea unei perioade de aproximativ 16 luni în care controlul, digitalizarea, combaterea pieței negre și protecția jucătorilor au ocupat o poziție centrală pe agenda ONJN. Următoarea etapă va arăta în ce măsură aceste proiecte vor fi continuate și dezvoltate de noua conducere.